Fundus / Stoc

Cuvânt înainte Prezenta antologie din lirica poetului german Matthias Kehle începe cu suspiciunea ca zilele ar fi gândite doar de proba. O proba cu ce scop? Spre a-si trai cu adevarat viata? Spre a fi fericit? Asa încât domeniul liric si existential al acestui volum este deja precis demarcat. Cu fiecare nou poem si cu fiecare nou tu, care este solicitat, cititorul trebuie sa se întrebe: Se refera si la mine? Nu sunt si eu omul modest din primul poem cu o singura picatura de sânge în pupile? Versurile lui Kehle deschid ferestre spre singularitate, când persistam acolo sus în siguranta propriei locuinte si nu vrem sa ne expunem furtunilor exterioare. Spre dorinta de solidaritate, atunci când spate în spate cu persoana draga visam visul fara speranta ca porumbeii nu-si vor lua în ultimul moment zborul. Pe ce te mai poti bizui? Revista luxurioasa intitulata copilarie a fost doar un balet de cioburi. Viata urbana este fragmentata si desarta. Lupta de la un semafor la altul, asteptând o sansa de-a înainta. Familia are secretele sale si cândva te plimbi prin casa parinteasca - gazda a propriei tale copilarii - stiind ca va trebui sa o lichidezi. Atunci mai degraba în natura, ea poate fi cutreierata împreuna. Dar peisajul care a momit perechea în Parcare, la început de martie, încalzita înca de soarele ultimei veri, este iernatic. Poti doar sa te întrebi: Cât timp vor mai tine puterile? Cantotdeauna, important e sa încerci sa revii la viata. Pentru a nu fi obligat cândva sa constati ca nu ai avut nimic de salvat din bezna alba de proba. Aceasta ne reveleaza poezia clarvazatoare a lui Matthias Kehle, fara agitari, în imagini si cuvinte mereu surprinzatoare. Catalin Dorian Florescu